Educarea și conștientizarea în legătură cu diabetul zaharat sunt deosebit de importante pentru a preveni complicațiile și pentru a-ți menține sănătatea. În continuare, vom oferi informațiile de care ai nevoie pentru a înțelege mai bine această lume complexă și pentru a lua măsurile necesare pentru o viață sănătoasă.
Ce este diabetul?
Diabetul zaharat este o tulburare metabolică cronică care apare atunci când organismul tău întâmpină dificultăți în utilizarea sau producerea insulinei. Insulina este hormonul cheie responsabil pentru reglarea nivelurilor de glucoză din sânge. Glucoza este esențială pentru furnizarea energiei corpului nostru și este obținută din alimente. În mod normal, pancreasul nostru produce insulina necesară pentru a permite glucozei să intre în celulele noastre și să fie utilizată ca sursă de energie.
Tipuri de diabet:
Este important să înțelegem că diabetul nu este o afecțiune cu o abordare „unică pentru toți”. Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică complexă care poate afecta profund calitatea vieții tale. Haide să vedem câte tipuri de diabet există:
Diabetul de tip 1:
Acest tip de diabet este rezultatul unei reacții autoimune în care propriul sistem imunitar al organismului tău atacă și distruge celulele beta din pancreas, care sunt responsabile pentru producerea insulinei. Fără suficientă insulină, glucoza din sânge nu poate fi absorbită de către celule pentru a fi folosită ca sursă de energie.
Diabetul de tip 1 este de obicei diagnosticat în copilărie sau adolescență, de aceea mai este cunoscut sub denumirea de „diabet juvenil”. Tratamentul acestui tip de diabet implică administrarea de insulină prin injecții sau un dispozitiv de pompare a insulinei, pentru a menține nivelurile de glucoză în limite normale.
Diabetul de tip 2:
Acesta este cel mai comun tip de diabet și reprezintă aproximativ 90% din cazurile de diabet. În diabetul de tip 2, celulele corpului devin rezistente la acțiunea insulinei sau pancreasul nu produce suficientă insulină pentru a răspunde cerințelor organismului. Acest lucru duce la o acumulare a glucozei în sânge, cunoscută sub numele de hiperglicemie.
Diabetul de tip 2 este adesea asociat cu factori de risc precum obezitatea, sedentarismul și alimentația nesănătoasă. Tratamentul pentru diabetul de tip 2 implică de obicei o combinație de modificări ale stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete echilibrate și exerciții fizice regulate, împreună cu medicamente orale sau insulina în cazuri mai severe.
Diabetul gestațional:
Acest tip de diabet se dezvoltă în timpul sarcinii și poate afecta aproximativ 2% până la 10% din femeile gravide. De obicei, apare în a doua jumătate a sarcinii și este cauzat de hormonii produși de placentă, care pot bloca acțiunea insulinei în organism. Diabetul gestațional poate crește riscul de complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil, dar poate fi gestionat printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice și, uneori, medicamente.
Alte tipuri de diabet:
Există și alte forme mai rare de diabet, cum ar fi diabetul monogenic, diabetul asociat cu alte afecțiuni medicale sau medicamentele și diabetul indus de substanțe chimice. Aceste tipuri de diabet pot avea cauze și tratamente specifice, iar diagnosticul lor necesită adesea o evaluare amănunțită de către un medic specialist.
Cauzele diabetului zaharat:
Este important să înțelegem că aceste cauze pot interacționa și pot avea efecte combinate asupra riscului de a dezvolta diabet zaharat. Diabetul zaharat poate fi cauzat de mai mulți factori, inclusiv:
Factori genetici și istoric familial: Unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat este predispoziția genetică. Dacă ai un părinte sau un frate sau soră cu diabet zaharat, riscul tău de a dezvolta această afecțiune poate fi semnificativ crescut.
Stil de viață sedentar: Lipsa activității fizice regulate poate contribui la creșterea riscului de diabet zaharat. Activitatea fizică ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge și la creșterea sensibilității la insulină. Pe de altă parte, sedentarismul poate crește rezistența la insulină și poate duce la acumularea de grăsime abdominală, ceea ce este un factor de risc major pentru diabetul de tip 2.
Alimentația nesănătoasă și excesul caloric: Consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați rafinați, zaharuri adăugate și grăsimi saturate poate contribui la creșterea în greutate, dureri de cap și amețeli și la rezistența la insulină. Dietele bogate în calorii și bogate în carbohidrați procesați pot duce la creșterea bruscă a nivelului de glucoză din sânge și pot suprasolicita pancreasul în producerea insulinei.
Obezitatea: Excesul de greutate, în special depunerea de grăsime în zona abdominală, este un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2. Țesutul adipos în exces poate secretă substanțe chimice inflamatorii care afectează modul în care corpul tău utilizează insulina și poate contribui la apariția rezistenței la insulină.
Stresul cronic: Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra nivelurilor de glucoză din sânge și poate agrava rezistența la insulină. De asemenea, poate duce la comportamente nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alimente sau lipsa de exercițiu fizic, care pot contribui la dezvoltarea diabetului zaharat.
Anumite condiții medicale: Anumite condiții de sănătate, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (SOP), sindromul Cushing și hipotiroidismul, pot crește riscul de diabet zaharat.
Anumite medicamente: Unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii, diureticele și medicamentele utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, pot crește nivelul de glucoză din sânge și pot contribui la apariția diabetului zaharat.
Simptome ale diabetului zaharat:
Este important să fii conștient de simptomele diabetului zaharat. Deoarece recunoașterea acestora și obținerea unui diagnostic din timp pot face diferența în gestionarea afecțiunii și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Iată câteva dintre simptomele comune ale diabetului zaharat:
Poliurie: Unul dintre primele simptome ale diabetului este nevoia crescută de a urina frecvent (foarte des). Acest lucru se datorează faptului că nivelul crescut de glucoză în sânge face ca rinichii să producă mai multă urină pentru a elimina excesul de zahăr din organism.
Polidipsie: Împreună cu nevoia crescută de urinare, s-ar putea să simți o sete excesivă. Deoarece corpul pierde lichide odată cu urinarea frecventă, este posibil să simți nevoia constantă de a bea apă pentru a compensa această pierdere.
Scădere în greutate inexplicabilă: În ciuda consumului crescut de alimente și a unei diete aparent normale, este posibil să observi o scădere în greutate fără o cauză clară. Acest lucru se datorează faptului că corpul nu poate utiliza eficient glucoza din sânge pentru a o transforma în energie, astfel că începe să ardă grăsimile și proteinele pentru energie. Aici, medicul poate recomanda și analize legate de glanda tiroidă.
Oboseală și slăbiciune: Nivelurile ridicate de glucoză în sânge pot duce la o senzație constantă de oboseală și slăbiciune. Acest lucru se datorează faptului că celulele tale nu primesc suficientă energie din glucoză pentru a funcționa corect.
Vedere încețoșată: Diabetul zaharat poate afecta vederea prin schimbări bruște ale nivelului de glucoză în sânge, care pot afecta curgerea fluidelor în ochi și pot provoca vedere încețoșată sau fluctuații ale vederii.
Răni care se vindecă greu: Nivelurile ridicate de glucoză în sânge pot afecta capacitatea organismului de a vindeca rănile. Poate dura mai mult timp pentru ca rănile să se vindece sau acestea pot deveni mai predispuse la infecții.
Valori normale ale glicemiei:
Este important să reții că valorile normale ale glicemiei pot varia ușor în funcție de laboratorul utilizat pentru analiză și de alte factori individuali. De asemenea, recomandările specifice pentru controlul glicemiei pot varia în funcție de vârstă, stadiu al diabetului și alte condiții medicale.
Iată valorile normale ale glicemiei pentru diferite situații:
Persoane fără diabet:
Glicemia înainte de masă (glicemia pe nemâncate): între 70 și 100 mg/dL (3.9 și 5.6 mmol/L).
Glicemia la două ore după masă: sub 140 mg/dL (sub 7.8 mmol/L).
Persoane cu diabet de tip 1 sau tip 2:
Glicemia înainte de masă (glicemia pe nemâncate): între 80 și 130 mg/dL (4.4 și 7.2 mmol/L).
Glicemia la două ore după masă: sub 180 mg/dL (sub 10 mmol/L).
Listă de alimente permise în diabetul zaharat:
Legume: broccoli, varză, spanac, castraveți, dovlecei, roșii, ardei, conopidă etc. Aceste legume sunt bogate în fibre și nutrienți esențiali, dar au un conținut scăzut de carbohidrați și îți pot ajuta să menții nivelurile de glucoză din sânge sub control.
Fructe cu conținut scăzut de zahăr: mere, pere, căpșuni, zmeură, afine, căpșuni, pepene galben, portocale etc. Aceste fructe sunt bogate în fibre și antioxidanți și au un indice glicemic mai scăzut decât alte fructe, ceea ce le face o opțiune mai bună pentru persoanele cu diabet.
Proteine slabe: carne slabă de pui, curcan, pește, fructe de mare, tofu, ouă, carne de vită slabă etc. Aceste surse de proteine sunt esențiale pentru menținerea masei musculare și a sănătății generale, iar consumul lor nu afectează semnificativ nivelurile de glucoză din sânge.
Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, ulei de nucă de cocos, avocado, nuci, semințe de chia, semințe de in, pește gras (cum ar fi somonul și macroul) etc. Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru o nutriție echilibrată și pot ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare asociate diabetului.
Cereale integrale: orez brun, quinoa, hrișcă, ovăz, mei etc. Aceste cereale integrale sunt bogate în fibre și nutrienți esențiali și au un indice glicemic mai scăzut decât cerealele rafinate, ceea ce le face o opțiune mai bună pentru persoanele cu diabet.
Listă de alimente de evitat în diabetul zaharat:
Zahăr și produse îndulcite: băuturi carbogazoase, sucuri de fructe îndulcite, dulciuri, prăjituri, înghețată, bomboane etc. Aceste alimente au un conținut ridicat de zahăr și pot duce la creșteri bruște ale nivelului de glucoză din sânge.
Alimente procesate și fast-food: chipsuri, prăjituri, pizza, hamburgeri, prăjituri etc. Aceste alimente sunt adesea bogate în grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate și sare și pot avea un impact negativ asupra controlului glicemiei și sănătății generale.
Cereale rafinate: pâine albă, orez alb, paste, produse de patiserie etc. Aceste alimente au un indice glicemic ridicat și pot duce la creșteri bruște ale nivelului de glucoză din sânge. Înlocuirea lor cu cereale integrale poate ajuta la menținerea nivelurilor de glucoză din sânge sub control.
Alcool în exces: Consumul excesiv de alcool poate afecta nivelurile de glucoză din sânge și poate interacționa cu medicamentele utilizate pentru tratarea diabetului. Limitarea consumului de alcool sau evitarea acestuia poate ajuta la menținerea unui control glicemic stabil.
Diagnostic și tratament pentru diabetul zaharat:
Diagnosticarea și tratamentul diabetului zaharat sunt aspecte vitale pentru gestionarea acestei afecțiuni. Iată despre ce este vorba:
Diagnosticul diabetului zaharat: Pentru a diagnostica diabetul zaharat, medicul tău va folosi mai multe teste de sânge pentru a evalua nivelul de glucoză din sânge. Testele frecvent utilizate includ:
Testul glicemiei pe nemâncate (TGN): Acest test măsoară nivelul de glucoză din sânge pe stomacul gol. Dacă rezultatele indică un nivel de glucoză ridicat, medicul poate cere teste și analize suplimentare pentru a confirma diagnosticul.
Testul de toleranță la glucoză (TTG): Acest test implică administrarea unei băuturi dulci cu conținut ridicat de glucoză, iar apoi măsurarea nivelului de glucoză din sânge după două ore. Acest test poate ajuta la diagnosticarea diabetului zaharat sau a pre-diabetului.
Hemoglobina glicată (HbA1c): Acest test măsoară nivelul mediu al glucozei din sânge în ultimele două-trei luni. O valoare a HbA1c mai mare de 6,5% este asociată cu dezvoltarea diabetul zaharat.
Tratamentul diabetului zaharat:
Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos este importantă în gestionarea diabetului zaharat. Acest lucru include adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, și limitarea consumului de zahăr și carbohidrați simpli. De asemenea, exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau înotul, pot ajuta la controlul nivelului de glucoză din sânge și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.
Medicamente orale: Pentru persoanele cu diabet de tip 2, medicul poate prescrie medicamente orale pentru a ajuta la reducerea nivelului de glucoză din sânge și la creșterea sensibilității la insulină. Aceste medicamente pot include metformina, sulfoniluree, inhibitori de alfa-glucosidază sau tiazolidinedione.
Insulină: În cazul diabetului de tip 1 și uneori în cazul diabetului de tip 2, administrarea de insulină poate fi necesară pentru a menține nivelurile de glucoză în sânge în limite normale. Există diferite tipuri de insulină disponibile, inclusiv insulină rapidă, insulină intermitentă și insulină de acțiune prelungită, iar medicul tău poate ajusta doza și schema de administrare în funcție de nevoile tale individuale.
Auto-monitorizarea glicemiei: Este important să îți monitorizezi regulat nivelul de glucoză din sânge pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a face ajustările necesare în planul tău de gestionare a diabetului. Acest lucru poate implica utilizarea unui glucometru pentru a măsura nivelurile de glucoză din sânge acasă și înregistrarea acestor date într-un jurnal de auto-monitorizare a glicemiei.
Strategii de prevenție a diabetului zaharat:
Consultarea cu un medic sau un specialist în diabet este deosebit de importantă pentru dezvoltarea unui plan de prevenție și tratament personalizat, adaptat nevoilor și condițiilor tale individuale.
Controlul greutății corporale: Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este un pilon important în prevenirea diabetului zaharat și în gestionarea afecțiunii în cazul celor care deja au fost diagnosticați cu ea. Pierderea în greutate, chiar și o reducere modestă, poate avea un impact semnificativ asupra sensibilității la insulină și a controlului glicemiei.
Monitorizarea glicemiei: Este esențial să monitorizezi regulat nivelul de glucoză din sânge pentru a controla eficient glicemia. Auto-monitorizarea glicemiei cu ajutorul unui glucometru este o modalitate eficientă de a urmări modul în care alimentația, exercițiile și medicamentele afectează nivelul de glucoză din sânge.
Educație și consiliere: Înțelegerea profundă a diabetului zaharat, a factorilor de risc și a strategiilor de gestionare poate fi crucială în prevenirea complicațiilor și în menținerea unei calități bune a vieții.
Limitarea consumului de zahăr și carbohidrați: Controlul aportului de zahăr și carbohidrați poate avea un impact semnificativ asupra controlului glicemiei. Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați simpli poate duce la creșteri bruște ale nivelului de glucoză din sânge și poate agrava rezistența la insulină.
Evitarea fumatului și a consumului de alcool în exces: Fumatul și consumul excesiv de alcool pot agrava riscul de complicații asociate diabetului zaharat și pot afecta negativ controlul glicemiei. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, neuropatie și alte complicații asociate diabetului.
Managementul stresului: Stresul oxidativ și cronic pot afecta nivelurile de glucoză din sânge și poate agrava controlul glicemiei. Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, respirația profundă sau exercițiile de respirație, pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea gestionării diabetului zaharat.
Exerciții fizice regulate și variate: Activitatea fizică este esențială în prevenirea diabetului zaharat și în gestionarea afecțiunii pentru cei deja diagnosticați. Exercițiile fizice regulate și variate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul, ciclismul sau yoga, pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
Menținerea unei rutine regulate de somn: Somnul adecvat și odihna sunt esențiale pentru sănătatea metabolică și controlul glicemiei. Lipsa somnului sau un somn de calitate scăzut pot afecta nivelurile de glucoză din sânge și pot crește riscul de obezitate și rezistență la insulină.
Participarea la programe de screening: Pentru cei cu risc crescut de diabet zaharat, precum persoanele cu istoric familial de diabet sau cei cu sindrom metabolic, participarea la programe de screening regulate poate ajuta la identificarea precoce a afecțiunii și la intervenții prompte pentru prevenirea sau gestionarea diabetului zaharat.
Diabetul zaharat este o afecțiune serioasă, dar cu educație și gestionare corespunzătoare, poți să îl gestionezi eficient și să trăiești o viață sănătoasă și fericită. Nu ezita să consulți un medic pentru sfaturi și îndrumare adecvată în gestionarea diabetului tău.
